Încercări și ajustări

După prima formă coerentă, nu a venit odihna.
A venit obsesia testelor.
Am început să schimb unghiuri, parametri, combinații de glazuri.
Fiecare nouă încercare îmi deschidea altă ușă, chiar dacă nu întotdeauna spre ce îmi doream.
Am învățat că progresul nu e o linie dreaptă.
E un traseu cu ocoluri, cu întoarceri, cu reveniri asupra aceluiași detaliu de zeci de ori.
Uneori părea că mă învârt în cerc, dar în realitate cercul se ridica în spirală.
Cu fiecare strat, cu fiecare ajustare, vedeam lucrurile mai clar.
Nu exista test inutil.
Chiar și cel care părea un pas înapoi îmi spunea ceva despre drum.
Și fiecare mică victorie era combustibil pentru următoarea încercare.